Brad Hunedoara - Night view by DJI Phantom 2
Brad este un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă Brad (reședința), și din satele Mesteacăn, Potingani, Ruda-Brad, Țărățel și Valea Bradului. În anul 2011 avea o populație de 13. 909 locuitori. Mineritul în zona Brad este atestat documentar din anul 21 î. e. n. Aurul extras din minele de aici a ajuns în piramidele egiptene, la Roma, în Imperiul Austro-Ungar, dar și în Uniunea Sovietică. [necesită citare] Ultimul gram de aur a fost scos în anul 2006. Oprirea acestora s-a mai întâmplat în toți acești mii de ani doar o singură dată și doar pentru 3 luni, în perioada Revoluției de la 1848.[5]
Orașul Brad este situat la 37 km de Deva, pe drumul național DN76, care-și urmează traseul spre Oradea (154 km). Aradul se găsește la o distanță de 177 km. Din oraș, pornește o ramificație a drumului național DN74 spre Abrud (40 km, județul Alba). Orașul mai este legat de Arad printr-o cale ferată, ce a fost dată în folosință în anul 1896.
Suprafața orașului este de aproximativ 8.000 ha. Mesteacăn, Potingani, Ruda-Brad, Țărățel, Valea Bradului.Orașul Brad include satele următoare:
Valea Bradului (Potingani), la 2,5 km de Brad, pe malul drept al Crișului Alb.
Țărățel, la 5 km, pe cursul superior al Crișului Alb.
Mesteacăn, pe valea Crișului Alb.
Ruda-Brad (Musariu), la 6 km de Brad, pe malul pârâului Musariu, la poalele Munților Metaliferi bogați în zăcăminte de aur și argint. Aici se poate aminti galeria „12 Apostoli”, cu o vechime de peste 2000 de ani și „Treptele Romane”, care datează din perioada daco-romană. În prezent, lucrările miniere sunt sistate.
Brad este situat central în Depresiunea Bradului, cu altitudini de 500—600 m, înconjurat de dealurile: Lia, Corbului, Dosurile, Tudorănesc, Petriții, Gruiu, Cioroiu, Obârșiei, Zgleamă și Tăului. Depresiunea este străbătută de râul Crișul Alb.
Climă temperat-continentală, umedă, blândă, temperatura medie anuală de 8 °C. Zona este traversată de paralela de 46°.
Flora naturală este alcătuită din vegetație de luncă și vegetație de pădure (cu lemn de esență tare-stejar, fag). Plante cultivate: cereale, plante tehnice, furajere, legume.
Rețeaua hidrografică este formată din râul Crișul Alb, cu afluenții de stânga Luncoi, Răbăreasa și Lunca, iar de dreapta cu afluentul Brad.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Brad pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-73
Este atestat documentar pentru prima dată în anul 1445 în care se pomenește numele maghiarizat al Bradului-Fenyonpataka. După mai multe tentative între 1927 și 1930 de a fi declarat oraș, numai în 1941 este declarat în mod oficial oraș. Orașul Brad ajunge la rang de municipiu în 17 decembrie 1995.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
Centrul istoric al orașului (străzile Republicii, Moților, Cloșca, Zarandului, Independenței, Horea), declarate monument istoric cu codul HD-II-s-B-03263).
Casa de Cultură, fost sediu al Societății Mica, monument istoric (cod LMI HD-II-m-B-03267), str.Independenței 7.
Muzeul Aurului (str.Independenței 3) care înfățișează un istoric al mineritului în România, prezentând totodată minerale provenite din zonă, din Maramureș și de la Ocna de Fier, precum și eșantioane de aur nativ găsite în Munții Apuseni.
Muzeul de Istorie locală și Etnografie, fondat în anul 1987, ce cuprinde exponate reprezentative pentru etnografia țării Zarandului.
Copia Statuii Lupoaicei (Lupa Capitolina), simbolul latinității poporului român.
Statuia Noi, Dacii din Piața Centrală (sculptor: Ioan Vasile Grama, 2006).
Statuia lui Horia din fața poștei, executată de sculptorul Nicolae Pascu, cel care a sculptat și bustul lui Avram Iancu din curtea liceului.
În parcul Orașul Nou a existat o statuie din bronz a lui Avram Iancu, executată de sculptorul Naum Corcescu, dar această statuie a fost mutată lângă Gara CFR la periferia orașului, pe motiv că nu îl reprezenta corect pe Avram Iancu. În locul ei a fost adusă o nouă statuie a lui Avram Iancu executată de sculptorul Horia Flămând. După un anumit timp, statuia de la gară a fost desprinsă de pe soclu de niște cabluri metalice trase de o locomotivă, iar aceasta s-a deteriorat. Statuia a fost depozitată într-un depozit de la Racova. După 1989, statuia a fost reparată și reamplasată lângă gară.
Filmarile au fost realizate cu ajutorul unei drone DJI Phantom 2 si a unei camera GoPRO Hero 4