Muzeul Naţional Tehnic “prof. ing. Dimitrie Leonida”
By Liliana Usvat
Primul muzeu tehnic din România, a fost fondat în anul 1909 de inginerul Dimitrie Leonida, după modelul Muzeului Transportului din Berlin. Muzeul a funcţionat la început în aceeaşi clădire cu Şcoala de electricieni şi mecanici din strada Primăverii (azi Mendeleev), lângă Piaţa Amzei. La etaj era şcoala iar la parter şi subsol era muzeul unde, în zilele de sâmbătă şi duminică, elevii şcolii făceau experienţe şi dădeau explicaţii publicului. După trei ani Primăria a dat o altă destinaţie clădirii, muzeul fiind mutat într-o clădire improprie pe Bd. Magheru.
Cu ocazia organizării „Primei expoziţii de electricitate din România” din 1928, în Parcul Carol I, muzeului i s-a alocat unul dintre multele pavilioane. Acolo, spaţiul fiind generos, s-a pus la dispoziţie un loc unde Leonida a instalat „nu numai muzeul tehnic dar şi Muzeul românesc, aşa că vizitatorii, după ce-şi dădeau seama de bogăţiile naturale ale ţării noastre, treceau în sălile în care li se arăta cum pot să fie folosite prin tehnică aceste bogăţii”. În anul 1935 muzeului tehnic i s-a oferit o nouă clădire, tot în parcul Carol I, mai spaţioasă, construită pe un cadru de beton armat, cu o suprafaţă de cca. 3.000 mp, în care funcţionează şi astăzi.
La 1 mai 1950, printr-o decizie a Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular Bucureşti, imobilul din Parcul Libertăţii (noua denumire a Parcului Carol I) unde funcţiona muzeul tehnic „al Prof. D. Leonida” trece în folosinţa Ministerului Energiei Electrice. Dimitrie Leonida îşi dă seama că singura modalitate de supravieţuire a muzeului este să-l doneze Ministerului Energiei Electrice, lucrul acesta întâmplându-se la 10 august 1951. Chiar dacă muzeul a fost donat statului, profesorul Leonida a continuat să se ocupe de organizarea şi conducerea lui până la sfârşitul vieţii.
În perioada 1951-1954 Muzeul Tehnic intră într-un amplu proces de reorganizare şi politizare. În conformitate cu noile principii, material expus urma să fie orientat numai pe realizările din URSS şi din ţara noastră, derogări de la acest principiu fiind admise numai în cazuri excepţionale şi bine motivate.
La 10 mai 1954, în prezenţa personalităţilor oficiale ale timpului, muzeul a fost deschis sub numele de „Muzeul Electrificării”, nume sub care va funcţiona până în 1957 când va reveni la vechea denumire de Muzeul Tehnic. După moartea lui Leonida muzeul se va numi „Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida” prin HCM nr. 878 din 20 august 1965, iar din 2004 „Muzeul Naţional Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida”.
Cunoscut pentru cele peste 100 de invenţii înregistrate, în special în domeniul transportului auto individual ecologic, dar mai ales pentru Aparatul de zbor individual cu reacţie, Justin Capră ne-a părăsit în seara zilei de 19 ianuarie 2015.
În memoria acestui mare ROMÂN, Muzeul Naţional Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida organizează o expoziţie omagială unde va prezenta câteva dintre prototipurile realizate de inventator:
• Rucsacul zburător, realizat în 1956;
• Aparatul de zbor individual cu reacţie (1958), ce a fost testat cu succes de paraşutistul Vasile Sebe;
• Automobilul Soleta cu profil aerodinamic special;
• Automobilul Sarmis EM 4K (1970), o maşină nepoluantă, fără volan şi fără pedalier;
• Electroscuterul Oroles;
My Links
ucbooksale.com
mathematicsmagazine.com
lilianausvat.com
PILA KARPEN
Născut în 1870 la Craiova, Nicolae Vasilescu Karpen a fost un reputat om de ştiinţă, inginer, fizician şi inventator român. După absolvirea Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele din Bucureşti, atras de domeniul electrotehnicii, pleacă să studieze la Paris. Îşi dă doctoratul în afaţa a doi laureaţi ai premiului Nobel şi este numit profesor la Universitatea din Lille. Renunţă însă la titlu şi se întoarce în ţară, unde preia rectoratul instituţiei pe care o absolvise cu mulţi ani în urmă.
Numele său se leagă de o serie de realizări în domeniul elasticităţii, termodinamicii, electrochimiei şi ingineriei civile. Pila Karpen este invenţia sa genială pentru care oamenii de ştiinţă caută şi astăzi explicaţii, la mai bine de 60 de ani de la creare.
Invenţia omului de ştiinţă român, a născut controverse de-a lungul anilor, deoarece contrazice principii fundamentale ale fizicii. Deşi creată acum 60 de ani, inedita „baterie încă produce curent cu tensiune constantă de 1 volt şi nu consumă nimic în schimb.
Pila electrică se află în prezent, la Muzeul Naţional Tehnic Dimitrie Leonida din Capitală.