RIMETEA - TOROCKÓ, Travel Guide (Transylvania, Romania)
Rimetea (Torockó) is a museum village, the heir to a unique, now disappeared world, formed in the 14th-19th centuries by the local Szekler population, with the German population coming from Upper Austria for the exploitation and processing of iron. In the 17th-8th centuries the locality was at its apogee, its high quality iron products being renowned and sold in the big markets of Transylvania and Hungary. Rimetea (Torockó) was not only a famous Transylvanian crafts and trade center, but also a cultural center. Under these conditions, a unique civilization in the world has emerged and developed here, which, as the museographer has said, is neither Szekler nor German, but a mixture of the two. The disappearance of iron at the end of the 19th century led to the disappearance of this unique civilization, Rimetea (Torockó), falling to the level of a small village. The rich historical heritage (ethnographic, spiritual and material) combined with a wonderful natural setting makes Rimetea (Torockó) a particularly attractive but not yet well-known tourist attraction. The measures taken over the last decades to conserve and recover historical heritage have led to European recognition of its value. Nowadays Rimetea (Torockó) reborn, developing the material and cultural heritage. Without claiming that it exhausts the subject, the video reviews the most of the tourist sites in Rimetea (Torockó), with a larger space of the most important: the Ethnographic Museum, the patrimony houses of Upper Row and of Lower Row, the Great ”Vaior” and other vaiors, the 1668 house (the oldest dated in the Carpathians), the 1749 house (the second oldest in the village), hiking on the Szekler Rock (Székelykő), all these are also found in dedicated videos. The subtitle gives you plenty of extra informations.
Rimetea (Torockó) este un sat muzeu, moștenitorul unei lumi unice, acum dispărute, formată în secolele XIV-XIX prin metisajul populației secuiască locală cu populația germană venită din Austria de Sus pentru exploatarea și prelucrarea fierului. În secolele XVII-VIII localitatea era la apogeu, produsele sale din fier de calitate deosebită fiind renumite și vândute în marile piețe din Transilvania și Ungaria. Rimetea (Torockó) era nu numai un renumit centru meșteșugăresc și comercial transilvănean, dar și unul cultural. În aceste condiții a apărut și s-a dezvoltat aici o civilizație unică în lume, care așa cum specifica și doamna muzeograf, nu este nici secuiască, nici germană, ci un mix a celor două. Dispariția fierului la sfârșitul secolului al XIX-lea a dus și dispariția acestei civilizații unice, Rimetea (Torockó) decăzând la nivelul unui sat oarecare. Bogata moștenire istorică (etnografică, spirituală, dar și materială) combinată cu un cadru natural mirific, fac din Rimetea (Torockó) o atracție turistică deosebit de atractivă, dar încă insuficient cunoscută. Măsurile intreprinse în ultimii zeci de ani pentru conservarea și recuperarea patrimoniului istoric au condus la recunoașterea europeană a valorii sale. În zilele noastre Rimetea (Torockó) renaște, dezvoltând moștenirea materială și culturală. Fără a avea pretenția că epuizează subiectul, videoclipul trece în revistă, de jos sau din trăsură, majoritatea obiectivelor turistice din Rimetea (Torockó), fiind acordat un spațiu mai mare celor mai importante: Muzeul Etnografic, casele de patrimoniu din Șirul de Sus și din Șirul de Jos, ”Vaiorul” Mare și alte ”vaioare”, casa din 1668 (cea mai veche databilă din Carpați), casa din 1749 (a doua ca vechime din sat), drumeție pe Muntele Secuiului (Szekler Rock, Székelykő), toate acestea regăsindu-se și în videoclipuri dedicate. Subtitrarea vă oferă numeroase informații suplimentare.
Romania Timelapse: Rimetea - Turda (DJ107M/DN75) 05.09.2017
Dashcam view. Driving through Transylvania from Rimetea to the new entrance of Salina Turda in Turda. Using the DJ107M and DN75.
Speed x4
Music:
Syn Cole - Feel Good (Radio Edit) [NCS Release]
Car:
Opel Corsa-E (2016)
Camera:
GoPro Hero 4 Silver Edition
Plimbare cu trăsura - RIMETEA (TOROCKÓ) - Carriage Ride (Transylvania, Romania)
Enable English subtitle ! - Activați subtitrarea în românește !
În zona centrală a satului muzeu Rimetea (Torockó) care valorifică moștenirea culturală și istorică a unei lumi acum dispărute (metisaj produs în secolele XIV-XIX între secui și germani) vă recomand să apelați la serviciile turistice ale unui nemaipomenit ghid și vizitiu care are o trăsură de patru persoane (eventual încă una, lângă vizitiu) trasă de 2 cai frumoși (Greta și Rosy, ambele iepe). Ghidul (vizitiul) este un tip de nota 10, haios, spiritual și foarte amabil, îmbrăcat în haine de piele și cu o pălărie de cowboy. În timp ce socializați cu conducătorul hipo, trăsura vă plimbă prin locurile importante ale satului. Vizitiul este și un ghid glumeț, dar foarte priceput, explicându-vă o mulțime de detalii interesante, turistice și nu numai. M-a impresionat faptul că își conducea caii cu vocea (numai în ungurește), foarte rar folosind hățurile și deloc biciul. Subtitrarea vă oferă multe alte detalii referitoare la istoria, cultura și turismul acestui sat deosebit.
In the central part of the museum village Rimetea (Torockó), which harnesses the cultural and historical heritage of a now vanished world (metisage produced in the 14th-19th centuries between Szeklers and Germans) I recommend you to use the tourist services of a great guide and coachman that has a carriage of four people (possibly another one, next to the coach) drawn by 2 beautiful horses (Greta and Rosy, both mares). The guide is a straight-A guy, funny, spiritual and very kind, dressed in leather clothes and a cowboy hat. While socializing with the hipo ruler, the carriage walks through the important places of the village. The coachman is also a joking, but very good guide, explaining a lot of interesting, tourist and not only details. It impressed me that he was driving his horses with his voice (only in Hungarian), very rarely using the reins and not the whip at all. The subtitle gives you many more details about the history, culture and tourism of this particular village.
Torocko, Rimetea , Siedmiogród Rumunia dn.4 VII 2013 r.
na podstawie
Rimetea (węg. Torockó, niem. Eisenburg) - duża osada w środkowej Rumunii, w Siedmiogrodzie, w okręgu Alba.
Miejscowość posiada 1806 mieszkańców (2009), z których około 80% stanowią węgierskojęzyczni Seklerzy. Niemal odcięta od świata zewnętrznego (z miast Turda i Aiud do wsi prowadzi trudno przejezdna dla samochodów osobowych droga), Rimetea położona jest u podnóża niezwykle malowniczej Góry Seklerskiej (rum. Piatra Secuiului; 1129 m n.p.m.). W miejscowości zachował się dawny układ architektoniczny z zespołem niemal identycznych XVIII-wiecznych domów mieszkalnych wzniesionych w stylu sasko-siedmiogrodzkim.
Rimetea założona została w XIII wieku, kiedy to odkryto w okolicy złoża złota. Szybko stała się bogatą osadą górniczą, zamieszkiwaną głównie przez osadników węgierskich, niemieckich i austriackich. Wydobywane w okolicy złoto przetapiano w Rimetei na monety. W górskim wąwozie w pobliżu Rimetei w 1601 r. został zamordowany Michał Waleczny (rum. Mihai Viteazul), władca Wołoszczyzny, który zdołał podporządkować sobie także Mołdawię i Siedmiogród.
W latach 90. przeprowadzono kompleksową konserwację zabudowy miasteczka, odnowiono zabytkowe domy i kościół unitariański z XVIII wieku. Działania konserwatorskie przeprowadziła brytyjsko-rumuńska fundacja Transylvania Trust. W roku 1999 prace w Rimetei zostały nagrodzone medalem Europa Nostra.
Władze prowadzą obecnie starania o wpisanie miejscowości na Listę Światowego Dziedzictwa UNESCO. Od 1999 r. wieś znajduje się pod opieką federacji Europa Nostra. Rimetea jest ośrodkiem turystycznym odwiedzanym przede wszystkim przez gości z Węgier.
Torockó - unique heritage and centuries-old history
Torockó (Rimetea), a town where the unique heritage and centuries-old history are celebrated and preserved by the locals.
Best-known for its traditional white houses with green windows, Torockó is one of the best-conserved and most beautiful rural attractions in Romania.
transylvanianow.com
Where yesterday meets tomorrow
Video: Blanka Székely
RUMUNIA - miejsca, które musisz zobaczyć 2018
Rumunia 2018 migawki
Muzeul Mănăstirii Bârsana - Museum of the Barsana Monastery (Maramures, Romania)
Enable English subtitle ! - Activați subtitrarea în românește !
În anul 2005, la numai 10 ani de la reluarea vieții monahale la Bârsana, într-una din superbele construcții ale mănăstirii, a fost înființat un muzeu care să povestească despre istoria și tradițiile maramureșene. Este clădire superbă, care prin arhitectură și ornamentații se înacadrează perfect în stilul maramuresean tradițional în care a fost construită întreaga mănăstire. Muzeul are parter și două etaje. Chiar la intrare este un stand de unde pot fi cumpărate obiecte bisericești și suveniruri, dar în restul parterului sunt expuse icoane vechi și cărți vechi bisericești adunate din zonă. La primul etaj este o frumoasă expoziție etnografică maramureșeană, iar la ultimul etaj, singurul construit numai din lemn, o expoziție cu vânzare în care se găsesc icoane pe sticlă și alte obiecte realizate de măicuțe. Spațiul central al muzeului este larg, liber, deschisă pe toată înălțimea clădirii și creează o impresie puternică. Spre curtea interioară, dar și spre exterior (satul Bârsana) sunt amenajate superbe foișoare în stil tradițional.
In 2005, only 10 years after the revival of the monastic life in Barsana, in one of the magnificent buildings of the monastery, a museum was set up to tell about the history and traditions of Maramures. It is a superb building, which through architecture and ornamentation perfectly fits in the traditional Maramures style in which the whole monastery was built. The museum has ground floor and two floors. Even at the entrance there is a stand from where church objects and souvenirs can be bought, but in the rest of the ground floor there are exposed old icons and old church books gathered in the area. On the first floor is a beautiful Maramures ethnographic exhibition, and on the top floor, the only one built only of wood, a sale exhibition where there are glass icons and other objects made by nuns. The central space of the museum is wide, emty, open to the high of the whole building and creates a strong impression. To the inner courtyard, but also to the outdoors (Barsana village), there are magnificent traditional-style balconyes.
5 Rumunia Sighisoara cz 1
Transfăgărășan - The greatest road in the world [4K]
The Transfăgărășan (trans [over, across] + Făgăraș), also known as Ceaușescu's Folly, is a paved mountain road crossing the southern section of the Carpathian Mountains of Romania.
It has national-road ranking and is the second-highest paved road in the country after the Transalpina. It starts near the village of Bascov, near Pitești, and stretches 90 kilometres (56 mi) to the crossroad between the DN1 and Sibiu, between the highest peaks in the country, Moldoveanu and Negoiu.
The road, built in the early 1970s as a strategic military route, connects the historic regions of Transylvania and Wallachia. The Transfăgărășan was constructed between 1970 and 1974 during the rule of Nicolae Ceaușescu as a response to the 1968 invasion of Czechoslovakia by the Soviet Union.
Ceaușescu wanted to ensure quick military access across the mountains in case of a Soviet invasion. At the time, Romania already had several strategic mountain passes through the Southern Carpathians, whether inherited from the pre-communist era (the DN1 and the high-pass DN67C) or built during the initial years of the Communist regime (the DN66). These passes, however, were mainly through river valleys, and would be easy for the Soviets to block and attack.
Ceauşescu therefore ordered the construction of a road across the Făgăraş Mountains, which divide northwestern and southern Romania. Built mainly by military forces, the road had a high financial and human cost. Work was carried out in an alpine climate, at an elevation of 2,000 metres (6,600 ft), using roughly six million kilograms (5,900 long tons; 6,600 short tons) of dynamite, and employing junior military personnel who were untrained in blasting techniques.
Many workers died; official records state that only 40 soldiers lost their lives, but unofficial estimates by workers put the number in the hundreds. The road was officially opened on 20 September 1974, although work, particularly paving of the roadbed, continued until 1980.
Medias,Transilvania-cetatea fortificata
In circuitul de vizitare al cetatilor medievale din Transilvania,nu trebuie sa ratati ocoliti orasul Medias. Se afla la 55 km de Sibiu,in Podisul Tarnavelor. Este considerat cel mai vechi oras din Transilvania,fiind mentionat pentru prima data in 1146.
Arhitectura orasului alterneaza intre vechi si nou,intr-o combinatie fericita de stiluri: gotic,renascentist,neoclasic si baroc.
In secolul al paisprezecelea aici au fost colonizati sasii. Tot in acea perioada devine oras.
Ca mai mai toate cetatile medievale, Mediasul poate fi considerat un adevarat muzeu in aer liber. Este cea mai veche cetate fortificata oraseneasca din tara, avand si denumirea de castel.
Intrarea in incinta cetatii se face prin mai multe tuneluri, care odinioara se puteau bloca prin puternice porti. In mijlocul cetatii se afla biserica fortificata,construita in stil gotic,inconjurata de un zid de aparare cu turnuri. Interesant este la aceasta biserica frumosul turn, inclinat din cauza structurii solului, dar care a fost totusi suprainaltat in 1550 cu 3 nivele, atingand astfel inaltimea de 68m. Cu toate astea, in 1551 i s-au mai adaugat alte patru turnuletede colt, care exprimau dreptul orasului de a pronunta si executa pedeapsa capitala. De aici, de sus, strajerii scrutau zarile si anuntau cu trambite sosirea dusmanilor. De aceea se mai numea si turnul trompetilor.
In acest turn a fost inchis Vlad Tepes in 1476, in urma unui conflict cu Matei Corvin. Turnul are o inclinatie de 2,20 m, de la verticala, fiind clasificat printre primele 10 turnuri inclinate din lume.
In a doua jumatate a secolului al cincisprezecelea, biserica a fost dotata cu turnuri de aparare doua randuri de ziduri si un sant cu apa. In anul 1736 sistemul de aparare avea 3 porti mari,4 mai mici si 19 turnuri si bastioane.