TRANSALPINA 2016 [RANCA - OBARSIA LOTRULUI]
DN 67C
RANCA - OBARSIA LOTRULUI
TRANSALPINA - Soseaua cea mai Inalta din Romania (la 2.145 m)
TRANSALPINA - Soseaua cea mai Inalta si Frumoasa din Romania
Transalpina (DN 67C) este o șosea din Munții Parâng, în Carpații Meridionali. Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii.
Transalpina străbate patru județe - Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba - traversând Munții Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de km, în județul Vâlcea, unde se prezintă ca o șosea de creastă,[2] trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m).
Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”Există și o legendă locală care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest drum, în funcție de posibilitățile fizice și financiare ale sale.
În 2008, în ultimele luni de mandat ale ministrului de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a decis să scoată la licitație reabilitarea DN 67C. Lucrările au început efectiv în 2009, investiția licitată ridicându-se la 1.3 miliarde de lei.
La începerea lucrărilor de modernizare, în 2009, drumul dinspre Novaci era asfaltat numai până la Rânca (1.600 m), iar cel dinspre Sebeș numai până la Lacul Oașa. Șoseaua a fost dată parțial în circulație în 2010.[Lucrările au încetat în 2013, o dată cu declararea insolvenței firmei Romstrade, antreprenorul contractat de CNADNR.
Astfel, traseul tronsonului de gol alpin (Rânca-Obârșia Lotrului), care trece prin Pasul Urdele și Pasul Muntinu, a fost în întregime rectificat, lărgit și s-a așternut stratul de binder (lipsesc straturile de asfalt de uzură), dar nu s-au finalizat lucrările la rigolele de preluare a apelor de pe versanți și la instalarea elementelor de siguranță (parapete, elemente reflectorizante, marcaj rutier orizontal și vertical). Tronsonul Obârșia Lotrului-Barajul Oașa a fost refăcut parțial - pe o porțiune de cca. 4 km există doar terasament, alternând cu straturi de binder și, totodată, cu straturi de asfalt; drumul este brăzdat transversal de zeci de șanțuri de colectare a apelor pluviale, care necesită încetinirea până la 5-10 km/h; lipsesc și aici în totalitate elementele de siguranță. Viaductele de pe malul estic al Lacului Oașa sunt accesibile pe o singură bandă. Pe tronsonul Baraj Oașa-Dobra, porțiunile de binder alternează cu cele de asfalt de uzură, iar elementele de siguranță sunt prezente sporadic.
Oficial, drumul este considerat șantier în lucru, și nu beneficiază de deszăpezire decât pe tronsoanele Novaci-Rânca, respectiv Dobra-Baraj Oașa. În timpul iernii, la Obârșia Lotrului se poate ajunge doar pe DN7A Brezoi-Voineasa-Vidra (singurul tronson care este deszăpezit de CNADNR). În prezent, situația finalizării drumului este incertă, lipsind atât fondurile necesare finalizării lucrărilor, cât și avizele de mediu obligatorii pentru o șosea ce tranzitează un sit Natura 2000.
Începând cu data de 15 august 2015 ora 7, Transalpina (DN67C) a fost deschisă oficial circulației rutiere și pe porțiunea dintre Rânca și Obârșia Lotrului, regimul juridic al drumului continuând să fie „Drum în lucru”, pe care se circulă, doar pe timp de zi, în regim de șantier.
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România anunță că de sâmbătă, 11 iunie 2016, s-a redeschis circulația rutieră pe DN 67C, pe sectorul de drum cuprins între km 34+500 – km 59+800, adică Transalpina. Accesul pe acest tronson este permis doar intre orele 7-20, iar viteza maximă permisă este de doar 30 km/ora
-~-~~-~~~-~~-~-
Please watch: Skyride to Paradise Point, St Thomas, US Virgin Islands
-~-~~-~~~-~~-~-
România frumoasă - Cheile Bicazului
Transalpina 2019
Transalpina 2019 traseu complet : Obarsia Lotrului - Ranca
Transalpina din Drona - Una dintre cele mai frumoase sosele din Romania
Transalpina - Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m).
Aboneaza-te la canalul meu Youtube pentru suport pentru urmatoarele filmulete daca ti-a placut cel la care tocmai te-ai uitat. Multumesc
Blog Personal:
Music by Epidemic Sound (
Exploram Romania: Salina Turda, Cetatea Alba Iulia, Castelul de lut
Exploram Romania: Salina Turda, Cetatea Alba Iulia, Castelul de lut din Valea Zanelor
Aici incheiem mini seria Exploram Romania 2017, urmeaza niste aventuri noi si palpitante pe care abia asteptam sa le share-uim cu voi.
Intre timp in commenturi deschidem lista cu locurile din Romania pe care sa le vizitam in 2018 si sa continuam atunci cu o noua mini serie.
Astazi, 1 decembrie facem un an de cand am lansat primul episod al vlogului nostru. Va multumim din suflet ca sunteti alaturi de noi! You Rock!
-
Travel n'2 Romania - Vlog Ep. 31
If you enjoy our travel vlog please like and Subscribe!
Follow us:
Website:
Instagram:
Facebook:
Twitter:
Song:
bimus - ID
Transfagarasan - Vidraru and Balea Lake, Romania
Transfagarasan - Vidraru and Balea Lake, Romania
Drumul DN7C -- Transfăgărășan este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, Județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km.
Pornit din comuna Bascov, după 61 km dincolo de comuna Arefu începe porțiunea așa numitului Transfăgărășan, pe o lungime de aproximativ 91 km.
Transfăgărășanul este situat pe locul al doilea ca altitudine în România după șoseaua Transalpina (DN67C) cu 2145 m din Munții Parâng.
Primul segment al Transfăgărășanului trece prin fața hidrocentralei de la Vidraru amplasată subteran în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte ajungând pe Barajul Vidraru, care cu ai lui 307 m leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-al lungul lacului Vidraru pînă la începutul acestuia. În continuare drumul începe să urce în serpentine, trecând pe la Cascada Capra, pînă la partea sudică al tunelului de la Capra la Bâlea Lac, unde cu o lungime de 887 m străbate Munții Făgăraș. Tunelul Bâlea, cel mai lung tunel din România, cu o înălțime de 4,4 m, 6 m lățime și un trotuar cu o lățime de 1 m, iluminat, dar neaerisit, face legătura cu partea nordică a Transfăgărășanului.
În partea nordică a drumului, după Tunelul Bâlea Transfăgărășanul trece prin rezervația naturală Golul Alpin și Lacul Bâlea, pe la lacul glaciar Bâlea urmat de o coborâre abruptă în serpentine. Trece în apropierea cascadei Bâlea, care este o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România, și se află la altitudinea de aproximativ 1230 m.d.M.
În timpul iernii, de obicei de la 1 noiembrie până în 30 iunie (sectorul cuprins între kilometrul 104 de la Piscu Negru și kilometrul 130 la cabana Bâlea Cascadă), când Transfăgărășanul este închis circulației rutiere, la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascadă din apropierea cascadei Bâlea.
Unul din tronsoanele cele mai dificile ale Transfăgărășanului, este cuprins între Lacul Bâlea și Bâlea Cascadă pe o lungime de 13 km. De la Bâlea Cascadă pînă la intersecția cu drumul DN1 sau și drumul european E68 în apropierea comunei Cârțișoara, mai sunt 21 km.
Transfăgărășanul trece peste 830 podețe, 27 viaducte; pentru construcția lui a fost necesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit de exemplu: 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra -- Bâlea și multe alte materiale de construcții.
Zona montană înaltă a DN7C este deschisă pentru circulația rutieră doar în perioada iulie-octombrie a fiecărui an, întrucât drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, iar dezăpezirea lui este nepractică. Iarna, pe acest drum accesul rutier este permis pe versantul sudic doar până cel mult la cabana Capra (kilometrul 104 - Piscu Negru, județul Argeș)), iar pe cel nordic până la Bâlea-cascadă (kilometrul 131).
Chiar și în timpul verii, traseul este unul periculos, cu deosebit de multe viraje, iar limita de viteză este impusă la 40 km/h.
Vă invităm sa vizitați linkurile de mai jos pentru a vedea videoclipuri similare:
Transalpina - Cel mai înalt drum din România:
Lacul Rosu si Cheile Bicazului, Harghita, Romania:
Castelul Bran, Dracula:
Cetatea Neamț, Tg. Neamț:
Palatul Culturii, Iași in 4K:
Palas Mall Iași:
Urmariți-ne și abonați-vă pentru mai multe:
YOUTUBE:
INSTAGRAM:
LIKE:
-~-~~-~~~-~~-~-
Please watch: Skyride to Paradise Point, St Thomas, US Virgin Islands
-~-~~-~~~-~~-~-
TRANSFAGARASAN: world's best road trip. ROMANIA [ HD ]
SEE MORE:
Transalpina (DN67C) - Romania
Visit my website:
The Transalpina or DN67C located in the Parâng Mountains group, in the Southern Carpathians of Romania, is one of the highest roads of the Carpathian Mountains. It connects Novaci, south of Parâng Mountains, to Sebeş in the north.
It is said that the road was built under King Carol II and rebuilt during World War II by German troops and it is called The King's Road by the locals. Also a story has it that Nicolae Ceauşescu had the Transfăgărăşan Road (DN7C) built during the communist regime just to surpass the Transalpina.
The road has its highest point at the Urdele Pass, where the elevation is 2,145m above sea level. Given the high altitude, the road is closed during the cold months of the year. Works began in 2007 in order to transform this spectacular road into a modern highway (148 km), allowing a rapid transit between Oltenia and Transylvania.